1. După un interval de timp, (2-3 ore sau mai mult de la ultima masă, în funcție de compoziția acesteia) când nutrienții conținuți în alimente nu mai pot asigura energia necesară organismului, acesta apelează la depozitele de glicogen și de grăsimi, astfel:
• Glicogenul hepatic și muscular se transformă în glucoză care va fi utilizată de: creier, sistem nervos, celule roșii și celelalte celule din organism
• Din depozitele de grăsimi vor fi mobilizate trigliceridele care vor fi transformate în acizi grași și apoi utilizate de celule
2. Dacă fasting-ul continuă mai mult de la epuizarea glicogenului (după 24 de ore de înfometare), organismul începe să își degradeze propriile proteine în aminoacizi pentru a putea sintetiza glucoza necesară creierului; în plus, ficatul, transformă grăsimile în corpi cetonici care vor servi ca sursă alternativă de energie pentru creier, încetinind astfel degradarea propriilor proteine
Sursa: Sharon Rady Rolfes, Kathryn Pinna, Ellie Whitney, „ Understanding Normal and Clinical Nutrition (8thEd), pg.252, chapter 8
Câteva dintre proteinele și funcțiile acestora în organism:
„Proteinele au rol structural major, atât pentru ţesuturi, cât şi pentru enzime,hormoni, produse de secreţie. Proteinele sunt implicate în funcţia sistemului imunitar sub formă de anticorpi.” Tratat de nutriție – Negrișanu
Cu alte cuvinte, un post prelungit va determina pierderea masivă de proteine cu afectarea tuturor sistemelor de mai sus. Atenție! Acest lucru nu înseamnă că un aport crescut de proteine din alimente va avea un efect benefic, dar acest aspect este o componentă a ceea ce se numește “feasting” sau spraalimentarea. Dar despre aceste valențe într-un alt articol argumentat științific!
Concluzie: fă acele alegeri care îți răspund la întrebări cu argumente științifice, nu uita că suntem într-o societate de consum, net-ul abundă de informații, subconștientul va prelua informația care stârnește emoția, utilizează raționamente, procesează informațiile, verifică sursa, fii echilibrat!
